Cu puţin timp în urmă m-a întrebat un coleg de suferinţă de la facultate de ce nu mă ocup mai mult de acest site de internet, la care i-am răspuns:

Conform unei păreri subiective de sorginte parţial umilă, consider că un internaut ca mine ar trebui sa poată oferi locatarilor pacifişti şi înfrăţiţi din Viena atât borcane cu zacuscă şi cu murături cât şi sfaturi folositoare pentru mamiferii lumii pe două picioare.
Unul din aceste sfaturi indispensabile ar fi că internetul calmează, într-adevăr, durerea prostiei umane inevitabilă, cu care se luptau chiar şi zeii antici, fără rost, pe principiul ciocanului cu care îţi tragi una peste degete, ca să uiţi de un dinte care te sâcâie.
De aceea fără să dau cu ciocanul părerii cred că siteul meu maidanez îşi îndeplineşte scopul lui umil şi sincer aşa ca una din milioanele de Dacii din judeţul Argeş care sunt mai bătrâne decât eu cu mine.

Aşa că această întrebare inutilă si complet inadecvată pentru halul în care îmi arată siteul meu nu are rost să mai fie pusă niciodată! (Noiembrie 2006)